PRESTSERV.
Cine a ținut în mână banii și documentele societății de apă

19 octombrie 2022. Consiliul Local Drăguțești discută, între alte proiecte, raportul de activitate al administratorului PRESTSERV, descărcarea sa de gestiune și un nou mandat.

Administratorul Florin Sitaru participă la ședință. Sunt prezenți 11 consilieri. Un amendament al lui Vasile Moșoiu, care cere inclusiv verificări și condiții de guvernanță, primește patru voturi pentru și șapte abțineri. Proiectul în forma inițială trece cu șapte voturi pentru și patru abțineri.

La punctul „Diverse”, discuția revine la societate. Gheorghe Butan afirmă că aceasta este falimentară și critică folosirea utilajelor. Spune că, în loc să aducă venituri, mașina Primăriei transportă lemne. Primarul răspunde că lemnele au fost duse oamenilor săraci din comună, care nu au cu ce se încălzi.

Nu este o constatare de faliment făcută de instanță. Este un schimb de poziții politice și administrative, consemnat într-un document oficial.

Apoi Moșoiu pune o întrebare simplă: cei 6.000 de lei prevăzuți în contractul de mandat sunt brut sau net?

Procesul-verbal consemnează:

„Dl Sitaru refuză să dea răspunsul.”

Urmează o intervenție despre geamurile bisericii din Tâlvești, care trebuie schimbate. Apoi ședința se încheie.

Această succesiune merită păstrată. Nu avem o înregistrare pe care să o dramatizăm și nu știm tonul în care au fost rostite replicile. Avem însă actul ședinței: un mandat aprobat, o întrebare despre remunerație fără răspuns și administrația care trece la următorul subiect.

În anii următori, documentele vor ridica întrebări mult mai mari decât diferența dintre brut și net. Vor apărea avansuri fără justificarea cerută de expert, apă nefacturată, penalități, o adresă a poliției privind recuperarea banilor și o procedură de predare a arhivei prin executor judecătoresc.

La 28 septembrie 2017, prin HCL nr. 61, Consiliul Local aprobă înființarea PRESTSERV. Asociatul unic este Comuna Drăguțești, prin Consiliul Local. Activitatea principală: captarea, tratarea și distribuția apei.

Actul îl desemnează pe Florin Sitaru administrator. Valeria-Maria Dobrițoiu este desemnată reprezentant al asociatului unic și membru AGA, iar Valentin Gengiu, membru AGA. Actul constitutiv este aprobat prin HCL nr. 64 din 5 octombrie 2017. Urmează contractul de mandat și documentele delegării serviciului.

Pentru locuitor, denumirea societății avea o semnificație foarte practică: cine citește contorul, cine emite factura, unde plătește și cine intervine atunci când apar probleme. În spatele acestei relații cotidiene se afla însă un întreg circuit de răspundere: administrator, contabilitate, casierie, reprezentanții asociatului și Consiliul Local.

Societatea avea personalitate juridică și propriile evidențe. Bunurile sale, bunurile comunei și infrastructura primită în exploatare nu puteau fi tratate ca un singur patrimoniu nediferențiat. Această distincție va deveni esențială la încetarea delegării și la predare.

Nici afirmația că PRESTSERV ar fi funcționat întotdeauna fără licență nu rezistă documentelor. ANRSC confirmă ulterior existența licenței nr. 4302/04.07.2018, clasa a III-a, valabilă între 4 iulie 2018 și 3 decembrie 2022.

Punctul de pornire este, așadar, o societate înființată prin hotărâre, cu oameni desemnați, contracte și o licență identificată. Întrebarea documentarului privește felul în care această structură a funcționat în timp și modul în care au fost verificate operațiunile sale.

Expertiza întocmită în 2025 se întoarce la operațiuni începute cu ani înainte. Primul interval analizat este 1 ianuarie 2019–13 martie 2022. Valoarea reținută pentru această componentă: 291.251,30 lei.

Raportul urmărește și retragerile bancare. În 2019 sunt identificate 20.100 lei, în 2020 — 50.500 lei, iar în 2021 — 4.450 lei. Totalul este de 75.050 lei, bani retrași din ATM-uri și de la casieria băncii, potrivit expertului.

Această sumă nu se adaugă peste celelalte valori pentru a produce un prejudiciu mai mare. Ea este o parte a circuitului deja examinat. Reconstituirea trebuie să urmărească același leu de la bancă la casă și în înregistrările ulterioare, fără să-l numere de două ori.

Mai există un fir. Expertiza menționează o decizie de inventariere din ianuarie 2020 și consemnează că inventarierea nu s-a realizat. În 2023 va identifica o altă decizie, urmată de aceeași constatare.

O decizie scrisă de inventariere nu înlocuiește numărarea bunurilor, verificarea numerarului și confruntarea creanțelor cu documentele. Între ordinul de a verifica și verificarea făcută se află o diferență de care depinde întreaga imagine asupra societății.

În același timp, nu se poate spune că PRESTSERV nu fusese controlată niciodată. Raportul din 2024 identifică inspecții anterioare, din 2019, 2022 și 2023. Actele acestea obligă la o întrebare mai precisă: ce a cuprins fiecare control și ce s-a întâmplat după el?

Cronologia nu dovedește că fiecare consilier sau reprezentant al comunei cunoștea atunci toate operațiunile reconstruite ulterior de expert. Pentru asta sunt necesare rapoartele comunicate, registrele și documentele efectiv prezentate. Dar ea arată că problema financiară examinată mai târziu nu se reduce la o singură retragere sau la o singură zi.

Revenim la ședința din deschidere. În fața Consiliului Local se află un raport de activitate și un proiect care tratează încetarea la termen a mandatului, descărcarea de gestiune și numirea administratorului.

Amendamentul lui Moșoiu este o intervenție documentată în această procedură. Cei patru consilieri care îl susțin sunt Moșoiu, Butan, Spătaru și Mălăescu. Ei se abțin apoi la proiectul inițial, care este aprobat cu celelalte șapte voturi.

Nu avem temei să scriem că amendamentul a fost ascuns sau că nu s-a votat. Avem însă o alegere consemnată: forma inițială trece, iar solicitările din amendament nu sunt adoptate.

La 24 octombrie urmează contractul de mandat nr. 221, după renumirea pentru patru ani. Întrebarea brut/net rămâne un reper al discuției, dar nu trebuie transformată într-o sentință asupra contractului.

Importanța episodului se vede când îl așezăm lângă verificările ulterioare. Consiliul a fost chemat să decidă asupra administrării societății. Expertiza va examina, retrospectiv, retrageri dintr-o perioadă care include și anii acelui mandat. Pentru a evalua decizia politică și administrativă, trebuie stabilit ce informație financiară verificabilă a stat la baza ei.

În octombrie 2023, documentele prezintă un bilanț de activitate cu venituri de 421.162 lei și un grad de colectare de peste 90%. Raportul este semnat de Florin Sitaru și Elena Armega.

Acesta descrie activitatea de citire și facturare. Nu este însă un bilanț anual complet, iar gradul de colectare nu rezolvă singur întrebarea dacă toate consumurile de apă au ajuns pe facturi. Poți încasa cele mai multe dintre facturile emise și, în același timp, să nu facturezi o parte din consum.

Există și o neuniformitate în perioada indicată: documentul folosește atât 1 octombrie, cât și 1 noiembrie ca reper final, deși este înregistrat în octombrie. Detaliul cere clarificare; nu dovedește automat că întregul raport este fals.

Urmează o succesiune de acte care merită citită fără a sări peste date. La 30 octombrie 2023, HCL nr. 90 consemnează încetarea mandatului lui Sitaru prin renunțare, de la 1 noiembrie, descărcarea de gestiune și numirea Elenei Armega. Raportul de specialitate care recomandă aprobarea este semnat de Roșca Dana Elena. Nu trebuie confundat cu raportul de activitate semnat de administrator și contabilă.

La 31 octombrie, dispoziția nr. 266 îl angajează pe Sitaru în aparatul Primăriei, ca inspector contractual, începând cu 1 noiembrie 2023. Actul invocă rezultatul concursului și contractul individual de muncă.

Prin urmare, ieșirea din mandatul de administrator și începerea activității în Primărie se întâlnesc în aceeași dată. Acest fapt nu dovedește că angajarea a fost ilegală sau că scopul ei a fost protejarea fostului administrator. Este însă un element important al traseului instituțional al persoanei în jurul căreia expertiza va reconstrui operațiunile financiare.

La societate urmează alte numiri: HCL nr. 95 din 29 noiembrie o privește pe Mărgău Vasilica-Aurelia, iar HCL nr. 106 din 28 decembrie, pe Dobroiu Alexandru-Cristian.

În mai puțin de două luni se succed hotărâri privind trei administratori după Sitaru. Pentru fiecare tranziție ar trebui să existe un răspuns verificabil la aceleași întrebări: ce s-a predat, ce solduri existau și cine a preluat accesul la numerar, conturi și documente?

În expertiză apare dispoziția de plată nr. 494 din 30 decembrie 2023, legată de suma de 291.251,30 lei.

Aici lectura grăbită poate produce o poveste greșită: un document cu acea dată nu dovedește că întreaga sumă a ieșit din casierie chiar în ziua respectivă. Raportul îl descrie în legătură cu operațiuni anterioare, justificate retrospectiv prin acel înscris.

Este unul dintre detaliile care explică de ce dosarul nu poate fi redus la o listă de sume și nume. Data banilor, data hârtiei și data înregistrării contabile pot să nu coincidă. Pentru reconstituire, ele trebuie urmărite separat.

Expertul confruntă avansurile cu statele privind indemnizațiile administratorului. În statele examinate, indemnizațiile lunare figurează încasate, cu rest de plată zero. Raportul nu identifică solicitările și aprobările care să justifice avansurile analizate în condițiile descrise.

La 27 mai 2024, o hotărâre AGA privește corecția contabilă. În traseul descris de expert apar transferuri între conturile 473, 462 și 461. Numărul contului se schimbă. Această operațiune nu înseamnă că banii au fost restituiți.

Mai târziu, declarația contabilei va ridica și problema accesului fostului administrator la sediu după încetarea mandatului. Dar dreptul de a reprezenta societatea, existența unei împuterniciri bancare și deținerea unei chei nu sunt același lucru. Operațiunile din această perioadă trebuie confruntate cu fiecare dintre aceste drepturi și posibilități efective de acces.

Petițiile înregistrate în martie 2024 precedă inspecția economico-financiară desfășurată între 17 aprilie și 31 mai. Raportul este încheiat în iunie. Dobroiu Alexandru-Cristian este indicat drept reprezentant al societății.

La final, actul consemnează măsuri totalizând 1.540.248 lei. Această valoare nu este doar o afirmație din presă și nu este un calcul făcut de redacție. Ea se află în raportul de control.

Componentele sale sunt:

Există un alt pasaj decisiv, mai puțin spectaculos decât totalul, dar fundamental pentru răspunderea administrativă. Inspectorii cer administratorului să informeze Comuna Drăguțești, prin Consiliul Local, despre toate constatările, în vederea măsurilor care țin de competența acestuia. Termenul indicat este de 30 de zile de la comunicare.

Raportul consemnează și poziția lui Dobroiu asupra constatărilor:

„Nu am obiecțiuni.”

Această formulare nu este o recunoaștere a răspunderii personale pentru toate operațiunile anterioare. Arată poziția exprimată în procedura controlului. Dar, pusă alături de măsura de informare a asociatului, fixează un punct de pornire: constatări scrise, reprezentant identificat, obligație și termen.

De aici trebuie urmărit traseul instituțional. Când a fost comunicat actul? Ce informare a ajuns la Consiliul Local? Cine a primit sarcina recuperării? Ce demersuri au urmat și cu ce rezultate?

Pentru 1 iulie 2023–22 mai 2024, inspectorii reconstruiesc un calcul al apei. Adună 129.001 metri cubi facturați de Apele Române și 131.085 metri cubi proveniți din noul foraj. Rezultă 260.086 metri cubi introduși în sistem.

Din aceștia sunt scăzuți 144.454 metri cubi facturați și 39.013 metri cubi considerați pierderi, prin aplicarea procentului de 15%. Diferența este de 76.619 metri cubi, pentru care raportul reține 403.015 lei.

Dar problema documentară rămâne substanțială. Inspectorii descriu lipsa unor contracte, a unor apometre și a unor sigilii. Tot ei consemnează explicația conducerii că noul foraj fusese utilizat fără predare scriptică.

Acesta este un detaliu de funcționare care merită explicat public: cum a intrat în exploatare o sursă de apă, cine a consemnat volumele și prin ce acte a fost preluată? Apa putea exista fizic în sistem, în timp ce circuitul de predare și evidență cerea clarificări.

Confruntat cu raportul favorabil din 2023, controlul ridică o problemă de perspectivă. „Colectare de peste 90%” privește încasarea unor facturi. „Apă nefacturată” privește ceea ce nu a ajuns pe acele facturi. Cele două afirmații nu se exclud automat. Tocmai de aceea, prima nu poate fi folosită ca răspuns suficient la a doua.

Pentru cetățeanul care își achită consumul, întrebarea privește egalitatea tratamentului și corectitudinea evidenței. Cine a fost facturat, cine nu a fost și pe ce bază? Răspunsul nu poate fi înlocuit cu publicarea unei liste de persoane dintr-o petiție, ca și cum fiecare ar fi fost deja găsită vinovată.

La 5 septembrie 2024, Elena Armega semnează o declarație de nouă pagini. Este unul dintre înscrisurile care schimbă perspectiva asupra dosarului: de la totaluri și hotărâri, la relatarea unei persoane care lucrase în contabilitatea societății și avusese și un mandat de administrator.

Ea descrie un mediu de lucru în care clauzele de confidențialitate erau, în susținerea sa, reamintite angajaților împreună cu presiuni și teamă. Clauzele în sine nu demonstrează intimidarea; modul în care ar fi fost folosite este ceea ce declară autoarea.

Armega susține că, din aprilie 2020, Sitaru a început să ridice bani prezentați inițial ca avansuri din indemnizație. Relatează retrageri bancare, bani luați din casierie și plăți pentru colete. Cronologia ei nu este identică intervalului mai larg examinat de expert, care începe în 2019. Cele două trebuie păstrate distinct.

Un episod descris de contabilă privește numărarea banilor dimineața. Potrivit ei, angajatele constatau lipsa unor sume, iar ea îl suna pe Sitaru pentru a întreba dacă le ridicase. Susține că uneori i se comunica destinația și că aceasta era notată pe bilețelele cu monetarul rămas.

Relatarea are o legătură concretă cu documentele pe care expertiza le examinează ulterior: monetare, dispoziții de plată și înregistrări contabile. Dar faptul că există asemenea înscrisuri nu certifică automat fiecare conversație povestită în declarație.

Armega merge mai departe și susține folosirea banilor pentru cheltuieli personale ale lui Sitaru și ale primarului Popescu Dumitru-Ion. Menționează amenajări ale unor proprietăți, materiale pentru piscină, colete, deplasări și plăți pentru apariții la televiziune. Îi atribuie primarului cunoașterea retragerilor și explicații potrivit cărora Sitaru urma să aducă banii înapoi.

Declarația cuprinde și acuzații privind persoane care ar fi fost scutite de plata apei, înlocuiri de apometre fără aducerea indexului anterior și intervenții în modul de desfășurare a inventarierii în teren. Armega indică decizia nr. 454 din 2 iulie 2024 și o serie de note și procese-verbale pe care le enumeră drept anexe.

Aceste identificatoare sunt importante tocmai pentru că permit verificarea. Lista de anexe a unei declarații nu înseamnă că avem toate anexele și nu le înlocuiește conținutul. Nici măsura globală de 403.015 lei pentru apă nu confirmă singură lista persoanelor acuzate de autoare.

În privința banilor, Armega neagă că și-ar fi însușit sume nejustificate. Susține că nu putea împiedica retragerile făcute în lipsa ei și că ea însăși era acuzată de îmbogățire. Descrie presiuni asupra sa și afirmă că i s-ar fi sugerat mutarea banilor într-un cont în care să nu fie văzuți. Pentru aceste episoade de intimidare nu avem în fondul analizat o confirmare independentă suficientă.

Dincolo de acuzațiile personale, declarația descrie și consecințe de funcționare: salarii întârziate cu două-trei luni, furnizori plătiți târziu, conturi blocate, eșalonări solicitate și pierdute. Nu publicăm această relatare ca situație financiară verificată pentru fiecare lună. Ea explică însă de ce trebuie căutate statele de salarii, fișele furnizorilor și deciziile fiscale, pentru a vedea ce efecte a avut lipsa lichidităților.

Acesta este interiorul pe care documentele ni-l lasă să-l vedem: o persoană din contabilitate formulează acuzații despre administrator și primar, își neagă propria vinovăție și indică acte care ar putea susține relatarea. Verificarea începe de aici. Nu se termină odată cu semnarea declarației.

În aceeași declarație, Armega susține că Sitaru ar fi păstrat cheia biroului contabilității până la sfârșitul lui martie 2024, deși mandatul său se încheiase la 1 noiembrie 2023. Pentru ușa de intrare, ea indică o schimbare a încuietorii la 24 iulie 2024 și trimite la un referat din 8 iulie.

Sunt afirmații care dau o direcție concretă verificării operațiunilor de după încetarea mandatului: cine avea chei, cine putea intra și cine controla efectiv numerarul? Deținerea unei chei, dacă este confirmată, nu dovedește singură o retragere. Dar un mandat încheiat nu explică automat încetarea accesului fizic.

Declarația menționează și un incendiu în biroul contabilității. Aici apare o contradicție pe care nu o putem acoperi printr-o formulare comodă: Armega indică 11 martie 2024, în timp ce expertiza și adresa ulterioară nr. 156 indică martie, respectiv 11 martie 2022.

A treia dispută privește contractele de mandat. Armega susține înlocuirea unor pagini și transformarea remunerației dintr-o sumă fără precizarea „net” într-una netă, atât pentru contractul din 2017, cât și pentru cel din 2022. Invocă diferențe de aspect ale paginilor.

Un contrast de tipărire nu este, singur, expertiză de fals. Iar refuzul de a răspunde la întrebarea brut/net din 2022 nu dovedește falsificarea. Pentru a merge mai departe sunt necesare originalele, exemplarele păstrate de părți, actele aprobate și verificările competente.

Aceste trei dispute — chei, incendiu, contracte — nu sunt detalii decorative. Ele privesc accesul, păstrarea documentelor și temeiul plăților. Tocmai de aceea trebuie povestite fără a pretinde că necunoscutele au fost deja rezolvate.

La începutul lui 2025 este desemnat expertul contabil. În martie este întocmit raportul: 86 de pagini, la care se adaugă o anexă de 15 pagini. Cu adresa de înaintare, fișierul are 102 pagini. Nu sunt două expertize diferite.

Raportul atribuie lui Sitaru aprobarea și semnarea de primire a sumelor, iar Armegăi semnarea plăților în documentele examinate. Întrebarea privind responsabilitatea contabilei este discutată și de experta asistentă Gabriela Mitoi, care contestă stabilirea acesteia numai din semnătura de casier și subliniază aprobarea de către administrator.

Expertul titular rezervă organelor judiciare stabilirea culpei și a proporțiilor răspunderii. La final este consemnat că expertul asistent Dumitru Dobrotă nu are divergențe față de expertul desemnat.

Anexa ajunge la poziția 294. Această întindere arată cantitatea de înscrisuri urmărite, dar nu înseamnă că fiecare poziție reprezintă o infracțiune demonstrată sau un beneficiar final identificat. Expertul își consemnează limitele inclusiv asupra legăturii dintre cheltuielile găsite la perchezițiile din octombrie 2024 și retrageri.

Pentru momentul întocmirii raportului, expertiza precizează că nu era recuperată nicio sumă. Această concluzie trebuie citită cu data sa: 26 martie 2025. Nu o extindem automat până în septembrie 2026.

La 1 aprilie 2025, poliția trimite o adresă care arată că un exemplar al expertizei a fost predat Valeriei-Maria Dobrițoiu și solicită Consiliului Local să comunice dacă se constituie parte civilă, cu ce sumă și împotriva cui. Termenul din 10 aprilie este formulat pentru eventualele obiecțiuni la expertiză.

Acesta este un al doilea moment documentat, după raportul de control, în care actele cer implicarea reprezentării asociatului și a Consiliului Local. În cazul controlului avem măsura de informare; în cazul poliției, adresa care consemnează predarea unui exemplar al expertizei și cere un răspuns.

În februarie 2025, HCL nr. 14 îl numește pe Bugă Dumitru administrator pentru trei luni. La 27 februarie, Gheorghe Butan înregistrează o sesizare în care formulează acuzații și calcule privind administrarea societății, inclusiv disputa remunerației.

Din sesizare provine valoarea de 260.400 lei construită pe ipoteza brut/net. Aceasta nu se poate adăuga la totalurile controlului drept prejudiciu confirmat. Baza contractuală este tocmai obiectul disputei descrise anterior.

Conform răspunsului ANRSC, delegarea încetează de la 1 martie 2025, sunt indicate bunuri de retur până la 10 martie, iar preluarea de către APAREGIO începe din aprilie.

Pentru comunitate, schimbarea operatorului înseamnă schimbarea interlocutorului pentru serviciu și facturare. Pentru societate, nu înseamnă ștergerea datoriilor și creanțelor, dispariția contabilității sau rezolvarea operațiunilor din trecut.

Armega anticipase transferul în declarația din 2024 și îi atribuise scopul de a acoperi prejudiciile. Aceasta este interpretarea sa, nu o concluzie pe care actele analizate o demonstrează. Nici tarifele invocate atunci nu sunt tratate aici ca tarife actuale și nu avem dovada că o majorare ar finanța acoperirea sumelor PRESTSERV.

Rămâne esențială distincția dintre transferul serviciului, dreptul asupra infrastructurii și existența societății. Din preluarea exploatării de către APAREGIO nu rezultă automat că PRESTSERV a fost transferată, radiată sau că infrastructura a ieșit din proprietatea comunei.

În conspectele istorice apare și hotărârea AGA din 31 martie 2025 privind personalul. Copia primară nu este însă identificată distinct în fondul actual. De aceea nu fixăm, numai din aceste relatări, forma juridică a încetării fiecărui contract și nu folosim interschimbabil „demisie”, „concediere” și „concediere colectivă”. Pentru oamenii angajați, diferența este importantă.

La 29 aprilie 2025, Bugă și Armega semnează adresa nr. 156. Contestă competența membrilor AGA de a prelua activul și pasivul și anunță că documentele vor fi predate lichidatorului judiciar. Acceptă distinct predarea bunurilor de retur.

Nu este o hotărâre care să le confirme interpretarea. Este poziția lor juridică, exprimată în scris. Ea arată însă unde se situează blocajul din acel moment: cine are dreptul să preia și ce anume trebuie predat.

A doua zi este întocmit PV nr. 173/30.04.2025. Copia manuscrisă se află în dosar. Consemnează sigilarea spațiilor și enumeră categorii de bunuri și documente: acte financiar-contabile, contracte, evidențe ale personalului, calculatoare, imprimante, ștampilă și alte obiecte. Apar cinci semnatari, între care Bugă și Armega.

Acest înscris schimbă întrebarea despre arhivă. Nu mai vorbim doar despre documente pe care cineva declară că le-ar avea. Există un reper datat privind spațiul sigilat și conținutul descris în termeni generali.

Dar reperul nu este inventarul complet al arhivei. Nu identifică fiecare dosar, fiecare registru și fiecare suport electronic cu seriile și conținutul său. Fără un asemenea inventar, comparația dintre ce trebuia să existe și ce se găsește ulterior este mult mai dificilă.

La 15 mai 2025, HCL nr. 38 aprobă introducerea cererii de insolvență în procedură simplificată și desemnarea SIOMAX SPRL ca lichidator provizoriu. Actul local nu dovedește singur că instanța a deschis procedura și a făcut numirea.

Ordinea datelor contează: poziția din 29 aprilie, care anunță predarea numai către lichidator, precedă această hotărâre din 15 mai. Pentru a stabili cine putea prelua legal în fiecare moment sunt necesare actele judiciare și situația exactă a reprezentării. Nu putem umple această lipsă presupunând că exista deja o procedură deschisă.

La 15 decembrie 2025, Consiliul Local adoptă HCL nr. 72. Vasile Moșoiu este desemnat reprezentant, iar actul enumeră o comisie de preluare alcătuită din 13 consilieri.

Urmează referințele la cauza civilă 14650/318/2025, Sentința nr. 7658/30.12.2025 și Decizia nr. 125/05.02.2026. Notificarea nr. 6 din 13 februarie 2026, adresată lui Bugă, cere predarea. Actele de executare identifică și încuviințarea din martie, apoi dosarul execuțional 63/E/2026, al BEJ Talianu Eduard-Cristian.

Operațiunea din 29 mai 2026 apare în scrisoarea semnată de Armega și Bugă la 17 iunie. Autorii afirmă că fotografiile arată sigilii originale rupte, altele aplicate cu ștampila comunei și o încuietoare forțată. Ei contestă declarații atribuite lui Covrig Ion și lui Țein privind integritatea sigiliilor și menționează ridicarea amprentelor.

La 17 iunie 2026, ora 12, există însă un nou proces-verbal al executorului. Acesta îl consemnează pe Bugă prezent și semnatar, iar pe Armega neprezentată. Deși scrisoarea anunțase neparticiparea ambilor, documentul operațiunii arată o situație diferită.

Un asemenea detaliu trebuie păstrat tocmai într-o poveste sensibilă. Nu putem folosi intenția anunțată într-un înscris pentru a contrazice prezența consemnată ulterior.

În partea manuscrisă apar operațiuni de acces și o mențiune despre o cheie lăsată lui Moșoiu. Nu certificăm întreaga transcriere a manuscrisului și nu transformăm prezența poliției într-o concluzie criminalistică despre autorul ruperii sigiliilor.

La peste un an de la sigilare, întrebarea centrală este ce arhivă a fost efectiv preluată. Pentru a răspunde sunt necesare inventarul, procesele-verbale complete și dovada deținătorului actual. Un sigiliu deteriorat poate cere explicații; nu demonstrează singur dispariția unui registru.

Răspunsul ANRSC din 2 iulie 2026 confirmă licența, intervalul ei, încetarea delegării și existența Notei de control nr. 186/15.05.2025. Scrisoarea din 9 iulie refuză comunicarea notei și a măsurilor, iar cea din 27 iulie respinge reclamația administrativă.

Prin urmare, avem dovada că a existat controlul. Nu avem, în fondul analizat, conținutul complet al constatărilor și măsurilor sale. Nu confundăm refuzul cu dovada unei intenții de ascundere, dar nici nu pretindem că simpla confirmare a controlului răspunde întrebărilor despre funcționarea serviciului după expirarea licenței.

Un alt răspuns, al UAT din 9 iunie 2026, privește dosarul 97/62/2020 de la Tribunalul Brașov. Documentul spune că Primăria nu are calitate în acea cauză și că nu i-au fost lezate interesele patrimoniale. Este întocmit de Sitaru și semnat de primar; include și o formulare despre posibila răspundere pecuniară a solicitantului.

Acest răspuns trebuie citit în limitele întrebării și ale dosarului la care se referă. Nu este răspunsul la solicitarea poliției privind pretențiile din cauza PRESTSERV. Din absența UAT într-o cauză de la Brașov nu rezultă că s-ar fi pierdut dreptul de a recupera cei 565.351,30 lei analizați în expertiză.

Tot în istoricul strâns apar o contestație legată de popriri și relatări despre o procedură privind primarul. Actele primare suficiente pentru actualizarea acestor fire nu sunt recuperate aici. Nu le contopim cu executarea pentru arhivă și nu actualizăm măsuri judiciare calculând termene din relatări vechi.

Acesta este unul dintre motivele pentru care un documentar trebuie să distingă dosarele. Mai multe proceduri în jurul acelorași nume nu formează automat o singură cauză și nu au același obiect.

La 17 august 2026 sunt întocmite proiectul nr. 8362, referatul nr. 8363 și raportul nr. 8365, privind un administrator și contractul său de mandat.

În model nu sunt completate candidatul, data și durata. Moșoiu apare ca reprezentant/mandant, nu ca persoană propusă pentru funcția de administrator. Clauza financiară prevede 5.000 lei brut lunar pentru funcția de director pe care administratorul o poate îndeplini.

Formularea contează: nu avem o indemnizație de administrator despre care să spunem că fusese deja aprobată și plătită. Avem un proiect și un model de contract.

Data comunicării nu este stabilită în fondul analizat, deci nu calculăm arbitrar scadența celor cinci zile. Nici perioada documentelor solicitate nu arată singură când s-a născut fiecare obligație fiscală.

Dar așezarea celor două pachete unul lângă altul este relevantă: administrația propune un mandat, iar fiscul cere exact evidențele care ar trebui să arate ce mai are societatea, ce datorează și ce are de încasat.

Documentația proiectului nu oferă o situație patrimonială și fiscală completă și o sursă de finanțare cuantificată. Indicatorii generali nu descriu suficient un mandat concret de inventariere, conservare, recuperare a creanțelor și soluționare a obligațiilor după transferul serviciului.

Problema de fond poate fi însă formulată chiar din proiect: ce sarcini urmează să execute noul reprezentant, cu ce drepturi, cu ce resurse și pe baza cărui inventar? Faptul că PRESTSERV nu mai furnizează apa nu înseamnă că nu mai are obligații. Necesitatea unui reprezentant nu justifică, la rândul ei, orice contract, în orice condiții.

În 2022, un consilier întreabă dacă remunerația este brută sau netă, iar procesul-verbal consemnează refuzul administratorului de a răspunde. În 2023, un raport prezintă colectarea favorabilă, mandatul se încheie, iar fostul administrator intră în Primărie. În 2024, inspectorii înscriu măsuri de peste 1,54 milioane de lei și cer informarea asociatului. În 2025, poliția solicită poziția privind recuperarea banilor, iar arhiva este sigilată. În 2026, predarea este urmărită prin executor și fiscul cere evidențele societății.

Acestea sunt etape documentate ale aceleiași istorii. A le pune în ordine nu dovedește existența unui plan comun și nu stabilește intenția fiecărui participant. Arată însă că răspunsul nu poate fi redus la un singur administrator, un singur control sau o singură hotărâre.

Există responsabilitatea celui care aprobă și primește o plată, a celui care o efectuează și o înregistrează, a celui care trebuie să controleze, a celui care primește măsuri și a celui care trebuie să urmărească executarea lor. Pentru fiecare, dovada se caută în actele și atribuțiile concrete.

Astăzi, cele trei valori centrale trebuie citite corect: 565.351,30 lei în analiza retragerilor din expertiză; 1.540.248 lei, total al măsurilor din control, cu componente care se suprapun primei sume; 188.725 lei, obligații fiscale comunicate în august 2026. Ele nu formează un „mare total” obținut prin adunare.

Lipsește încă o situație reconciliată la aceeași dată: cât are societatea de recuperat, cât datorează, cât s-a încasat între timp și ce măsuri au fost contestate ori modificate. Nu avem nici o hotărâre definitivă identificată în fond care să închidă răspunderea penală pentru retragerile analizate.

Pentru a merge mai departe, întrebările sunt precise:

Pentru cetățean, aceste întrebări se întorc la lucrurile simple de la început: factura plătită, serviciul primit și încrederea că banii administrați printr-o societate a comunei sunt urmăriți până la destinație.

Oamenilor nu li se poate cere să cunoască toate conturile contabile și toate numerele de dosar. Instituțiilor li se poate cere să explice, cu acte, ce au făcut.

Acest documentar este rezultatul unei munci civice desfășurate pe o perioadă îndelungată, prin monitorizarea activității administrației și a societății, consultarea documentelor și punerea informațiilor în context, în interesul comunității din Drăguțești.