465.000 de lei.
Erorile recunoscute.
Votul care nu a mai avut loc.

Pe documentul înregistrat la Primăria Drăguțești cu numărul 9099, în data de 4 septembrie 2026, nu scrie că întrebările cetățenilor au fost exagerate. Scrie că în proiectul inițial de rectificare bugetară au existat probleme. Compartimentul Financiar-Contabilitate le numește: «erori materiale» și sume care nu fuseseră detaliate pe destinații concrete. Documentul este semnat de Ion Covrig.

„au fost strecurate anumite erori materiale, iar sumele prevăzute în rectificare nu au fost detaliate pe destinații concrete”

Amendamentul nr. 9099/04.09.2026, pagina 1.

Trei zile înainte, în auditul nostru public, ridicaserăm tocmai aceste probleme: o diferență aritmetică de 50.000 lei și lipsa explicațiilor care să lege unele dintre sumele cerute de lucrări identificabile. Acum, actul financiar ulterior recunoaște deficiențele formei inițiale. Una dintre erorile semnalate apare corectată.

Dar povestea nu se încheie cu această corecție. Amendamentul schimbă efectiv alocările, introduce 70.000 lei la asistență socială și conține, la rândul lui, o altă neconcordanță aritmetică. Iar proiectul pentru care fusese convocat Consiliul Local nu mai ajunge la vot pe fond.

Pentru a înțelege dimineața de 4 septembrie trebuie urmărite două fire: documentele care se schimbă și discuția din sala Consiliului Local. Ele se întâlnesc în întrebarea dacă proiectul putea intra în dezbatere fără avizul comisiei.

La 27 august, Consiliul Local Drăguțești nu adoptă rectificarea de 415.000 lei. Proiectul din mapa acelei ședințe, întocmit anterior, propunea majorări de venituri din opt poziții și redistribuiri între cheltuieli. La Cultură exista inclusiv o diminuare de 50.000 lei la Sport.

La 28 august este înregistrat proiectul nr. 8840. Inițiatorul este primarul Popescu Dumitru Ion. Valoarea majorării veniturilor urcă la 465.000 lei, prin adăugarea unei poziții de 50.000 lei din amenzi și alte sancțiuni. Reducerea de la Sport nu mai apare în noul tabel.

Revenirea cu o propunere după un vot nefavorabil nu explică, singură, vreo neregulă. Problema verificabilă este conținutul noului proiect: ce se păstrează, ce se schimbă și dacă cifrele rezultate sunt coerente.

Noua formă păstrează însă la capitolul Cultură un rezultat de 777.180 lei. Acest rezultat se putea reconstrui din vechea structură prin scăderea celor 90.000 lei pentru servicii culturale și a celor 50.000 lei de la Sport. În noul proiect, a doua diminuare dispare, dar rezultatul rămâne. Nici vechiul tabel nu era exemplar: pe rândul total al capitolului afișa −90.000 lei, deși substructura mai cuprindea reducerea de la Sport.

În documentele din 28 august rămâne astfel o contradicție simplă: din 917.180 lei se scad 90.000 lei, dar se înscrie 777.180 lei. Calculul corect este 827.180 lei. Diferența este de 50.000 lei.

917.180 − 90.000 = 827.180 lei

În proiectul din 28 august era înscris: 777.180 lei.

Referatul primarului enumera necesități: reparații la sediu, lucrări la terenul de fotbal al școlii, repararea unor drumuri, facturi de energie, bănci și un cort-pavilion pentru evenimente. Erau destinații generale, cu grade diferite de precizie. Terenul școlii putea fi identificat. «Repararea unor drumuri» nu spunea ce drumuri urmau să fie reparate.

La sediu se propuneau 200.000 lei în plus pentru reparații curente. La drumuri, 150.000 lei pentru reparații, simultan cu retragerea a 30.000 lei de la alte bunuri și servicii. Pentru iluminat apăreau atât energia electrică, cât și investiția de extindere a rețelei. Cititorul putea vedea direcția banilor; nu putea reconstrui din explicațiile respective calculul fiecărei lucrări.

Aceasta a fost miza auditului publicat pe 1 septembrie: ce poate verifica un consilier înainte să voteze? Am arătat eroarea de la Cultură și am cerut individualizarea lucrărilor, explicații pentru retragerea banilor și fundamentarea veniturilor suplimentare. Am consemnat și limitele: nu aveam dovada unor venituri fictive sau a unei duble finanțări la sediu.

Publicarea auditului înaintea ședinței este verificabilă. La fel este și existența ulterioară a amendamentului. Nu avem însă proba că auditul nostru a determinat întocmirea lui. Succesiunea documentelor și identitatea erorii corectate permit o constatare fermă; atribuirea cauzei ar necesita o probă în plus.

Vasile Moșoiu descrie un circuit paralel de întrebări. Spune că a primit convocarea și materialele în 28 august, le-a considerat incomplete și a cerut clarificări secretarului general, contabilității și lui Ion Covrig. Una dintre întrebările relatate de consilier privea exact drumurile: despre ce drumuri și ce reparații este vorba?

Aceasta este declarația unui consilier implicat în dispută, nu o verificare independentă a întregului circuit administrativ. Dar întrebarea lui poate fi pusă lângă act: formularea generală din referat este vizibilă și astăzi.

Amendamentul din 4 septembrie nu adaugă numai explicații. La administrație reduce influența totală de la 225.000 la 185.000 lei. La drumuri reduce creșterea netă de la 120.000 la 90.000 lei. La asistență socială introduce o suplimentare de 70.000 lei, absentă din structura proiectului din 28 august.

Sume în lei. Sunt modificări propuse ale prevederilor bugetare, nu plăți efectuate.

Redistribuirea se închide exact: −40.000 +70.000 −30.000 = 0. De aceea, cine urmărește numai totalul vede aceeași rectificare. Cine citește capitolele vede o alegere bugetară schimbată. Pentru administrație, drumuri și asistență socială nu mai sunt propuse aceleași sume.

465.000 lei rămân pe ultima linie. Împărțirea lor nu rămâne aceeași. A reduce amendamentul la o simplă lămurire înseamnă a omite modificarea efectivă a priorităților financiare din proiect.

La Cultură, amendamentul înscrie 827,18 mii lei. Este rezultatul corect pentru 917,18 minus 90,00. Corecția trebuie recunoscută public, așa cum am promis în audit. Exact neconcordanța semnalată înaintea ședinței este îndreptată în documentul ulterior.

Dar pe aceeași pagină, la veniturile din amenzi și alte sancțiuni, documentul înscrie o prevedere de 414,90 mii lei, o influență de +50,00 mii lei și un rezultat de 564,90 mii lei. Aceste trei valori nu se potrivesc.

414.900 + 50.000 = 464.900 lei

Rezultatul înscris în amendament: 564.900 lei.

Diferență aritmetică: 100.000 lei.

Proiectul din 28 august avea la această poziție alte valori: 491,90 +50,00 =541,90 mii lei. Între cele două forme se schimbă și prevederea de pornire, și rezultatul final afișat, în timp ce influența de +50.000 lei rămâne. Pentru a stabili prevederea corectă trebuie urmărite hotărârile bugetare anterioare și evidența actualizată.

Din act putem demonstra contradicția. Nu putem demonstra că 100.000 lei au dispărut, că au fost încasați sau că reprezintă un prejudiciu. Asemenea afirmații ar descrie operațiuni financiare pe care simplul tabel nu le probează.

Întrebarea pentru autorul documentului rămâne totuși apăsătoare: cum a fost verificată „forma finală”, dacă una dintre adunările sale elementare este greșită? Recunoașterea unei erori este necesară. Controlul care împiedică repetarea ei este la fel de necesar.

În 28 august, reparațiile curente la administrație primeau 200.000 lei. În 4 septembrie primesc 160.000 lei. Prevederea articolului ar urma astfel să crească de la 40.000 la 200.000 lei, în loc de 240.000 lei. Reducerea suplimentului este reală.

Amendamentul introduce și o explicație mai precisă: lucrări la alei și scări de acces ale sediului Primăriei, un deviz estimat la 191,00 mii lei și o sumă de 40,00 mii lei despre care documentul afirmă că a fost achitată. Această afirmație despre plată aparține actului; verificarea plății efective cere documentul de plată.

Cele trei repere nu explică singure necesarul de aproximativ 160.000 lei. Din 191.000, după scăderea a 40.000, rămân 151.000 lei. Diferența față de suplimentul cerut este de 9.000 lei. Poate exista o explicație privind întinderea lucrărilor sau estimarea necesarului, dar ea nu trebuie inventată de cititor.

Separat, Programul de investiții păstrează «Modernizare sediu Primăria Drăguțești», cu 250.000 lei. Reparațiile curente și investiția sunt poziții distincte. Coexistența lor nu demonstrează o suprapunere; obligă însă la delimitarea lucrărilor prin contracte, devize și situații de plată.

După amendament știm mai mult despre destinație. Încă nu avem reconcilierea completă dintre deviz, plata declarată și suma suplimentară cerută. Este un progres documentar și, simultan, o întrebare rămasă deschisă.

Cei 70.000 lei de la Asigurări și asistență socială sunt una dintre cele mai importante modificări. Amendamentul justifică suplimentarea prin insuficiența banilor pentru salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap și pentru indemnizațiile persoanelor care încasează în nume propriu.

În această justificare apare însă formularea «salariilor lunii august 2025». Documentul este înregistrat în septembrie 2026 și privește bugetul anului 2026. Referirea la anul anterior trebuie explicată: sunt restanțe sau este o eroare de redactare? Actul nu permite alegerea sigură a uneia dintre variante.

Importanța acestor plăți nu diminuează nevoia unei documentații corecte. Dimpotrivă: tocmai fiindcă privesc persoane care depind de aceste venituri, perioada și necesarul trebuie stabilite fără echivoc. Anul indicat în act nu poate fi schimbat de cititor prin presupunerea că știe ce a vrut să spună autorul.

Comparația mai impune o delimitare: suplimentul de 70.000 lei nu se afla în forma din 28 august. Nu poate fi folosit retrospectiv pentru a descrie drept refuz al acestei alocări orice critică adusă proiectului inițial. La 4 septembrie, potrivit reconstrucției din dosar, nici nu s-a ajuns la un vot pe fond asupra formei amendate.

În forma inițială, reparațiile de drumuri primeau 150.000 lei. Amendamentul reduce suma la 120.000 lei. Deoarece retragerea de 30.000 lei de la alte bunuri și servicii se păstrează, creșterea netă a capitolului devine 90.000 lei. Cele 120.000 lei pentru reparații și cele 90.000 lei net nu trebuie confundate.

Explicația nouă vorbește despre drumuri de interes local, comunale și sătești, reparate prin «plombare și pietruire». Aflăm tipul intervențiilor. Nu aflăm, din amendamentul de trei pagini, denumirile drumurilor, tronsoanele, lungimile, cantitățile sau distribuția valorii între lucrări.

Pentru un locuitor, acestea sunt informațiile care transformă o sumă din tabel într-o lucrare pe care o poate urmări. Pentru un consilier, permit compararea priorităților. Pentru administrație, ar trebui să fie răspunsul concret la întrebarea pe care Moșoiu spune că a pus-o înaintea ședinței.

Amendamentul precizează și că cei 90.000 lei retrași de la reparațiile serviciilor culturale sunt îndreptați către reparațiile drumurilor. Aflăm unde sunt redirecționați. Nu aflăm ce lucrare sau necesitate culturală bugetată anterior este redusă ori amânată. Destinația nouă și justificarea renunțării la destinația veche sunt două informații diferite.

Dosarul conține separat Programul de investiții publice, Rectificarea nr. 4/2026: opt pagini, Formularul 14, Anexa 14. La pagina 2 sunt înscrise pavilionul pentru evenimente, 15.000 lei, și modernizarea sediului, 250.000 lei. La pagina 5 apare extinderea iluminatului în Iași, Cârbești și Drăguțești, 100.000 lei. La final figurează semnăturile primarului și ale lui Ion Covrig.

Acest document trebuie deosebit de menționarea investițiilor în proiect. Articolul 2 al proiectului din 28 august propunea modificarea Programului anual de investiții. Programul rectificat este piesa distinctă în care obiectivele pot fi urmărite în ansamblu. Masterul consemnează că ea nu făcea parte din mapa de nouă pagini analizată inițial.

Existența PDF-ului rezolvă întrebarea dacă avem în dosarul civic un program rectificat distinct. Nu rezolvă întrebarea când l-a primit fiecare consilier. Ora transmiterii nu este demonstrată de data sau de semnătura documentului.

Moșoiu susține că materialele suplimentare au ajuns la 4 septembrie, ora 08:55, pentru ședința programată la 09:00. În mesajele sale distinge între mapa transmisă în 28 august și completările așteptate. Prin urmare, formula corectă este «potrivit consilierului, completările au sosit la 08:55», nu «întreaga mapă a fost dată cu cinci minute înainte».

08:55 → 09:00

Cinci minute, potrivit relatării lui Vasile Moșoiu. Ora exactă a transmiterii completărilor rămâne de confirmat prin mesajul sau e-mailul original, cu atașamentele identificabile.

Consilierul spune că hotărâse să se abțină pentru a studia materialele. Aceasta era poziția sa declarată înaintea unui eventual vot; nu este un vot exprimat. Distincția contează într-o poveste în care proiectul nu mai ajunge să fie votat pe fond.

Reconstituirea dialogurilor de mai jos folosește transcrierea manuală realizată de Laurențiu Toth prin audiții repetate ale înregistrării, recuperată în conversația dosarului, și Masterul documentar. Ea nu este prezentată ca stenogramă oficială. Filmările originale sunt păstrate în dosar; constatările vizuale și afirmațiile rostite trebuie citite distinct.

Florin Cojocaru îi semnalează secretarului general Alina Valentina Zgondea că nu fusese întrunită Comisia Economică. Spune că membrii nu fuseseră convocați de președintele comisiei și invocă articolul 136. Îi cere să aprecieze dacă proiectul poate fi pus pe ordinea de zi fără aviz.

Moșoiu separă două lucruri care vor fi ușor de confundat în relatările ulterioare: existența cvorumului pentru ședință și problema comisiei. Emil Bârsanu își exprimă, în schimbul informal redat în transcriere, intenția de a se abține până la primirea unor răspunsuri despre proiect. Sala nu este descrisă aici ca și cum ar fi avut deja loc votul.

Problema ridicată de Cojocaru are un suport în textul legal: art. 136 alin. (8) include avizele consultative între actele necesare dezbaterii proiectului. Caracterul consultativ permite dezacordul plenului cu opinia comisiei; nu trebuie confundat cu inexistența avizului. Scoaterea proiectului pentru lipsa documentației cerute este mecanismul indicat de art. 135 alin. (6).

Convocarea comisiei este atribuită președintelui prin art. 141 alin. (6), cu termenul de cel puțin trei zile și excepția convocării de îndată în condițiile legii. Regula se găsește în Codul administrativ. Pentru a stabili responsabilitatea concretă în această dimineață trebuie însă văzute convocările, repartizarea proiectului, absențele și actele comisiei.

Nici formula «toate documentele trebuiau trimise cu cinci zile înainte» nu poate înlocui analiza circuitului. Convocarea plenului, transmiterea materialelor, întocmirea avizelor și depunerea unui amendament nu sunt o singură operațiune. Problema precisă ridicată în sală este lipsa avizului, nu simpla nemulțumire față de oră.

În intervalul în care problema procedurală așteaptă lămurirea, transcrierea manuală consemnează o intervenție discretă a primarului către consilierul Țein, aflat lângă el. Formula recuperată de autorul transcrierii este:

„Zi-i și tu... despre ce era vorba cu contabila...”

Replică atribuită primarului în transcrierea manuală verificată de autorul acesteia.

Imediat după ea, în aceeași transcriere, Țein începe subiectul contabilei. Discuția se mută la Elena Armega și PRESTSERV: încasări, chitanțe despre care vorbitorii susțin că ar fi fost plătite de două ori, popriri și bani despre care cer explicații. Primarul intervine repetat.

Succesiunea merită relatată exact. Pentru a o numi o diversiune premeditată ar trebui demonstrată intenția. Transcrierea permite descrierea trecerii la alt subiect; nu oferă acces la gândurile participanților. Din perspectivă editorială, întrebarea legitimă este ce lămurește această discuție în raport cu proiectul bugetar care aștepta analiza.

Moșoiu încearcă să separe dosarele penale de obligațiile fiscale ale societății. Butan invocă stabilirea răspunderii prin judecată. Este chemată Dana Paștea, care relatează o situație privind sume plătite în familie. Bârsanu întreabă despre contul în care au ajuns banii și despre datoriile societății.

Aceste intervenții au autori și trebuie păstrate ca atare. Relatarea despre o plată, acuzația privind o încasare și dovada însușirii ilegale a unor bani sunt lucruri diferite. Episodul nu furnizează, prin el însuși, documentele necesare unui verdict împotriva fostei contabile.

Acuzațiile rostite despre PRESTSERV nu răspund calculului de la amenzi, nu individualizează drumurile și nu țin locul avizului Comisiei Economice. Dosarul societății poate și trebuie cercetat pe probele sale. Folosirea lui în această conversație nu rezolvă documentația rectificării.

Transcrierea consemnează că Florin Cojocaru cere să fie notată în procesul-verbal situația din sală și invocă ora 09:05. Mai târziu, când încearcă să intervină în discursul primarului, răspunsul se mută de la subiect la interlocutor.

„Tu nu vorbești cu mine” — „Îți interzic să vorbești cu mine”.

Formulări atribuite primarului în transcrierea manuală.

Primarul invocă existența unui dosar penal în care afirmă că ar fi implicat și Cojocaru și îi cere să se adreseze secretarei sau consilierilor. Această invocare nu stabilește, pentru articol, calități procesuale ori vinovății. Este motivul rostit în confruntare, așa cum îl redă transcrierea.

Replica merită examinată ca atitudine față de un consilier care încearcă să întrebe. Un conflict între persoane nu oferă publicului explicația bugetară pentru care acestea se află în sală. Iar interdicția verbală nu poate fi prezentată drept sancțiune procedurală legal aplicată: dosarul nostru nu probează un asemenea act.

Cronologia formală cere, la rândul ei, grijă. În aceste schimburi primarul spune că ședința nu a început; secretara solicită și o pauză pentru verificare, iar citirea formală a convocării apare ulterior în transcriere. De aceea relatăm ce se întâmplă în sala Consiliului Local, fără să declarăm automat fiecare minut drept dezbatere formală a proiectului.

După verificarea procedurală, secretarul general comunică lipsa avizului și necesitatea scoaterii proiectului de pe ordinea de zi. Transcrierea consemnează:

„Având în vedere că nu avem avizul dumnealor, trebuie să scoatem de pe ordinea de zi, vom convoca o altă ședință...”

Alina Valentina Zgondea, potrivit transcrierii manuale.

Cătălin Trâncău, președintele de ședință, trece la introducerea formală. La întrebarea dacă proiectul se discută, răspunsul secretarei rămâne același. Urmează procesul-verbal al ședinței anterioare, iar proiectul de rectificare este lăsat pentru o ședință ulterioară.

Acesta este punctul care trebuie păstrat fără deformare: la 4 septembrie, rectificarea nu este respinsă printr-un vot pe fond. Nu mai ajunge la acel vot. Motivul procedural comunicat în sală este lipsa avizului. Pentru atribuirea întregii răspunderi unei singure persoane ar trebui demonstrat circuitul care a produs această lipsă.

Se trece la Diverse. Potrivit transcrierii și Masterului, primarul și doi consilieri părăsesc sala, în timp ce Cojocaru solicită cuvântul. Cadrele de la finalul filmării păstrează și schimbarea vizibilă a ocupării locurilor. Nu deducem din acestea, fără numărarea completă a prezenței și actul ședinței, pierderea cvorumului sau închiderea legală a ședinței.

Astfel se încheie traseul reconstruit aici: problema cifrelor rămâne în documente, problema avizului împiedică dezbaterea, iar momentul destinat întrebărilor de la Diverse este însoțit de plecări. Pentru comunitate, întrebările despre bani rămân.

Documentele permit deja concluzii ferme. Proiectul din 28 august avea o neconcordanță de 50.000 lei la Cultură. Amendamentul o corectează și recunoaște erori și lipsa detalierii. Același amendament schimbă alocările și conține contradicția aritmetică de la amenzi. Acestea nu sunt impresii politice. Se pot verifica în pagini și în calcule.

Întrebările rămase sunt la fel de concrete: care este prevederea corectă a veniturilor din amenzi; ce documente explică necesarul de 160.000 lei pentru sediu; ce înseamnă «august 2025»; care sunt drumurile; când au fost transmise completările și comisiilor; cine a asumat formal amendamentul semnat de contabilitate; de ce nu a existat avizul invocat în sală?

Răspunsurile pot lua forma unor acte: situația bugetară actualizată, devize, contracte și plăți, o clarificare semnată a perioadei salariale, lista tronsoanelor, dovada transmiterii, convocările și procesele-verbale ale comisiilor. Procesul-verbal oficial din 4 septembrie trebuie, la rândul lui, confruntat cu înregistrările.

Nu avem dovada că auditul civic a provocat amendamentul. Nu avem dovada unei duble finanțări la sediu. Nu transformăm acuzațiile despre contabilă în constatări ale redacției. Nu prezentăm ora 08:55 drept probată printr-un e-mail pe care nu îl avem. Aceste limite împiedică o concluzie neprobată să slăbească faptele deja demonstrate.

Dar nici nu există un motiv să minimalizăm ce arată actele. O administrație care cere modificarea bugetului trebuie să poată explica cifrele din propria propunere. Dacă sunt corecturi, ele trebuie să fie corecte. Dacă sunt lucrări, ele trebuie să poată fi identificate. Dacă se schimbă alocările, schimbarea trebuie înțeleasă înaintea deciziei.

La 1 septembrie întrebam ce trebuie lămurit înainte de vot. După 4 septembrie știm că o parte dintre observații au primit confirmare chiar în documentul administrației. Știm și că votul nu a mai avut loc. Acum întrebarea este cine și prin ce acte va rezolva problemele înaintea unei eventuale reintroduceri a rectificării în fața consilierilor.

Banul public nu devine mai clar când cel care întreabă este redus la tăcere. Devine mai clar când administrația pune pe masă un răspuns care poate fi verificat.

Drăguțești — Timpul Prezent · Vedem. Verificăm. Informăm.